Aproape film de-al lu' tata

AKA subcategoria "didn't quite make it", dar am tinut ca numele sa fie totusi in romana. O lista de filme pe care am ezitat daca sa le includ sau nu pe lista principala si pana la urma nu le-am inclus. Primul motiv este intotdeuna faptul ca lista principala trebuie sa fie mentinuta la dimensiuni cat de cat acceptabile - altfel nu isi mai are rostul.

  • Aproape film de-al lu' tata,  Artistic

    Polisse

    Polisse este scris si regizat de Maiwenn, sora mai mare a lui Isild le Besco si care in film joaca rolul jurnalistei. Un film despre o brigada a politiei pariziene specializata in protectia copilului, inspirat dupa propria declaratie din fapte reale. Practic, sunt o sumedenie de intamplari cu copii abuzati, intamplari care nu sunt prezentate complet sub forma unei naratiuni coerente, ci mai degraba ca crampeie din viata de zi cu a unitatii de politie. Cu siguranta o tema care cheama la „sa-i infieram cu avant proletar” si care nu putea sa lipseasca de pe un blog dedicat tatilor si copiilor. De obicei temele de genul asta sunt prea facile,…

  • Aproape film de-al lu' tata,  Artistic

    L’enfant

    Pe un blog dedicat tatilor si copiilor nu putea sa nu apara un film intitulat L’enfant. Avem de-a face aici cu un film al binecunoscutilor frati Dardenne, care dupa cum stim cu totii, fac numai filme bune pentru simplul motiv ca le fac. Evident si in acest film se remarca stilul Dardenne, un stil pseudo-minimalisto-realist. Filmul se vrea a fi o drama cutremuratoare a unui hot marunt, a prietenei lui si a copilului lor nou nascut, care se trezeste vandut de catre tatal lui. Reuseste sa fie o drama cutremuratoare? Si da si nu. L’enfant este un bun exemplu de film „in doua ape”. Stilul minimalist include prin definitie, scene…

  • Aproape film de-al lu' tata,  Artistic

    An Education

    Un film care ar fi putut fi foarte bun, dar totusi „it’s not quite there”. Dupa prima bucata de film ma gandeam ca-l voi include probabil pe lista principala, dar punctul culminant si deznodamantul au fost cele care m-au convins definitiv sa nu. La inceput filmul are toate ingredientele ca sa fie placut: o mica poveste romantioasa, stil, sarm si pe deasupra se petrece in Londra anilor 60 si ne si arata asta, ceea ce pentru mine este un mare bonus. Sunt un mare fan al stilurilor londoneze „regency” si victorian, care apar pe alocuri in film in interpretarea anilor 60, intr-o atmosfera de mic lux, ceea ce le pune…