Cinemateca
O lista de filme care ar trebui fi vazute de catre oricine, unele pentru ca sunt interesante, altele pentru ca sunt educative, altele pentru ca vor sa ne prosteasca, iar altele pentru ca sunt pur si simplu exemplar de proaste. Fiecare film are un mic comentariu personal care se vrea a fi o justificare a includerii sale pe lista si poate astfel surprinde si chintesenta filmului respectiv, cel putin asa cum am perceput-o eu.
-
Death Wish
Dupa ce in ultima perioada am facut o cura de filme cu Delon si Belmondo, am ajuns si la Death Wish, unul din clasicele de gen americane, un film foarte popular la vremea lui, care, daca nu ma insel, l-a promovat pe Charles Bronson in rol de mare star „tough guy”. Filmele cu Delon si Belmondo sunt unele mai bune, altele mai proaste, unele mai spre comedie, altele mai serioase, punand chiar probleme politice sau exercitii de imaginatie utopice. Pe langa astea, Death Wish mi s-a parut aproape comedie/parodie, dar el din pacate se vrea un film serios. In Death Wish este suficient sa iesi pe strada pentru a fi…
-
The Act of Killing
Despre filmul asta am aflat intamplator de la doi prieteni pasionati de film, la o bere la care depanam fiecare ce filme ne-au mai impresionat in ultima vreme. Mi-au povestit cu pasiune si pe indelete despre cum filmul pune tortionari indonezieni sa recreeze scene reale de tortura a propriilor lor victime, cum isi regizeaza propriul film, cum ei sunt azi oameni puternici, celebri si respectati in societate etc. etc. Auzind toate acestea ma asteptam la un film violent, macar la nivelul de „istorisire” daca nu si vizual. A trebuit sa-mi fac ceva curaj si sa gasesc un moment in care sa fiu pregatit sa indur noi istorisiri macabre. Din fericire,…
-
Haevnen si Dead Man’s Shoes
Nu stiu de ce, de la o vreme imi vin filmele in cap numai in perechi. Filmele de fata, le-am cuplat impreuna pentru ca vorbesc despre acelasi lucru: abuz si iertare/razbunare si ceea ce le leaga: violenta. Aici se opresc punctele comune, pentru ca in rest filmele sunt cat se poate de diferite. Asta se observa de altfel si de la prima vedere: daca la Haevnen avem de-a face cu un film de aproape 2 ore si cu un generic de final ca de Hollywood de aproximativ 5 minute, domnul cu Dead Man’s Shoes nu a reusit sa umple nici macar o ora si jumatate. Dar astea evident sunt niste…
-
Little Children
Probabil nu m-as fi obosit pana la urma sa scriu despre acest film daca nu ar fi fost un blog despre copii. Avem aici copii si in titlu, dar si in film, desi numai despre ei nu e vorba. Evident in titlu este o metafora, copiii fiind de fapt adultii care nu resusesc sa-si gaseasca drumul in viata, sau mai bine zis calea spre fericirea si implinirea personala. De fapt ramanem toata viata niste copii, orbecaind cu niste reflexe capatate in copilarie. Aici deja am supralicitat, in film nefiind dezvoltata chiar directia asta – filmul ramane la metafora facila. Este un film „in doua ape”: ar fi putut fi bun,…
-
Polisse
Polisse este scris si regizat de Maiwenn, sora mai mare a lui Isild le Besco si care in film joaca rolul jurnalistei. Un film despre o brigada a politiei pariziene specializata in protectia copilului, inspirat dupa propria declaratie din fapte reale. Practic, sunt o sumedenie de intamplari cu copii abuzati, intamplari care nu sunt prezentate complet sub forma unei naratiuni coerente, ci mai degraba ca crampeie din viata de zi cu a unitatii de politie. Cu siguranta o tema care cheama la „sa-i infieram cu avant proletar” si care nu putea sa lipseasca de pe un blog dedicat tatilor si copiilor. De obicei temele de genul asta sunt prea facile,…
-
L’enfant
Pe un blog dedicat tatilor si copiilor nu putea sa nu apara un film intitulat L’enfant. Avem de-a face aici cu un film al binecunoscutilor frati Dardenne, care dupa cum stim cu totii, fac numai filme bune pentru simplul motiv ca le fac. Evident si in acest film se remarca stilul Dardenne, un stil pseudo-minimalisto-realist. Filmul se vrea a fi o drama cutremuratoare a unui hot marunt, a prietenei lui si a copilului lor nou nascut, care se trezeste vandut de catre tatal lui. Reuseste sa fie o drama cutremuratoare? Si da si nu. L’enfant este un bun exemplu de film „in doua ape”. Stilul minimalist include prin definitie, scene…
-
Casotto
Un film absolut neinteresant, care nu merita mentionat daca nu ne-ar atrage atentia cateva amanunte. In primul rand nu avem cum sa nu remarcam ca in distributie se regasesc printre altii Catherine Deneuve, Michele Placido si Jodie Foster. Hmm… potate trebuie sa ne mai uitam o data la film; poate nu l-am vazut noi bine. Casotto se vrea un fel de comedie si cu toate astea nu am reusit sa rad. E pur si simplu pelicula irosita, o plictiseala generala. Abia daca gasesti vreo doua glumite la care sa zambesti. Poate va imaginati ca cele 3 staruri au ajuns din greseala sau poate ca erau la inceput de cariera. Ei…
-
Mädchen in Uniform
Primul. Mai exista si un al doilea, cu Romy Schneider in rolul principal, pe care inca nu l-am vazut si sunt foarte curios sa vad cum au putut sa-l imbunatateasca pe cel original. Daca veti avea curiozitatea sa cautati pe oriunde despre acest film, primul lucru care va aparea este tema lezbianista. Si cu toate acestea, dupa umila mea parere filmul (cel putin in varianta originala, la care ma refer in tot acest articol) nu are nici o legatura cu lesbianismul. Intreaga actiune a filmului se petrece intr-un internat de fete si se concetreaza pe relatia dintre eleve si profesoare, ajungand la cazul particular al unei anumite eleve si a…
-
Din dragoste cu cele mai bune intentii
Un fel de upgrade la Moartea domnului Lazarescu: din nou un film din mandrul curent minimalist (aka noul val romanesc) despre spitalele din Romania; in schimb toate conditiile sunt aduse 10 ani mai tarziu, adica in zilele noastre, motiv pentru care ne dam seama ca totusi s-a mai schimbat cate ceva si prin spitalele din Romania in ultimii 10 ani. Cu toate astea filmul de fata nu e in nici un caz o copie dupa Moartea domnului Lazarescu, ba poate chiar dimpotriva: la Cristi Puiu personajul principal al filmului era de fapt sistemul sanitar, complet dezumanizat desi culmea, are ca ratiune de a fi exact omul; la filmul de fata,…
-
Salò o le 120 giornate di Sodoma
Citisem cate ceva despre filmul asta inainte de a-l vedea si de aceea aveam asteptari mari de la el, mai ales ca era pe un subiect care promitea. Mare a fost dezamagirea. Filmul poate fi caracterizat printr-un singur cuvant: enumeratie. O enumeratie de lucruri scarboase si crude, care presupun ca s-ar vrea o enumeratie de perversiuni sexuale sau mai larg, acte carnale. Din pacate nu pot fi ridicate la acest rang. De ce? Pentru ca filmul este golit de orice sentiment, de orice naratiune. Nu stim de unde vin personajele, nu stim unde se duc. Pentru a ajunge la aceste lucruri care totusi nu mi se par banale, mi s-ar…