Pe genuri
Cinemateca grupata pe genuri
-
Apocalypse Now si The Front Line
Doua filme remarcabile de razboi, doua filme atat de apropiate si totusi atat de diferete, doua epoci, doua stiluri, doua filme ce trebuie neaparat vazute, aceeasi putere cinematografica. Ambele filme vorbesc despre absurditatea razboiului. Majoritatea ar zice si ca vorbesc despre cum razboiul dezumanizeaza, dar cred ca exprimarea corecta ar fi de fapt „despre latura animalica ne este scoasa la iveala de razboi”. Suntem animale, desi ni se pare ca suntem altfel sau am vrea sa fim altfel, si faptul ca suntem animale se vede cel mai bine in razboi. Razboaiele sunt diferite in cele doua filme: Apocalypse Now e cu razboiul din Vietnam, iar The Front Line, desi a…
-
Lost In Translation
Unul din filmele care imi plac fara sa stiu exact de ce imi plac, sau mai precis, daca ar fi sa incep sa disec motivele pentru care imi plac sau mecanismele care functioneaza pentru a produce acest efect, ar insemna sa pierd farmecul filmului, sa nu mai vad padurea din cauza copacilor. L-am vazut acum mai multi ani (cand era proaspat) si imi aminteam doar ca mi-a placut foarte mult si doar vag subiectul. L-am revazut ieri si mi-a placut la fel de mult, ceea ce e destul de rar pentru mine. Cu atat mai mult incat in continuare nu as putea sa povestesc prea multe despre el. E un…
-
Coup de Torchon si Le Souffle au Coeur
Intamplator le-am vazut unul dupa altul, dar nu asta e motivul pentru care am ales sa le prezint impreuna. Motivul principal este ca ambele au o lejeritate in a privi viata si introduc o lejeritate in viata indiferent de circumstante. Nu e lejeritatea din La Vita è Bella si nici cea din La Dolce Vita, ci o lejeritate specifica frantuzeasca si mai ales specifica acelei perioade, desi se mai poate regasi si azi pe alocuri. Astfel, razboiul, saracia, crima, incestul sunt parte din viata personajelor ca si mancatul sau dormitul: o parte banala, cotidiana, aproape plictisitoare. Daca cititi despre un film ca are aceste nenorociri va imaginati un film dramatic…
-
Mischief si Sixteen Candles
Cine nu iubeste anii 80 acum in anii 2010 si ceva? Mischief si Sixteen Candles sunt acele comedioare romantice cu adolescenti care se faceau in anii 80; in cazul de fata 85 si 84 mai exact. Si aceste doua exemplare mi se par printre cele mai reusite ale genului si ale timpului. La Sixteen Candles avem povestea clasica care se invarte in jurul unei petreceri si a peripetiilor, care dupa cum stim, la adolescentii americane sunt „wild” and „terrible”. Pe de alta parte la Mischief avem cliseul indragostelii baiatului nepopular fata de fata cea mai populara din scoala, trecand prin prietenia cu unul cam rebel, neinteles si traumatizat de un…
-
Une Vraie Jeune Fille si Maladolescenza
Doua filme despre sexualitatea adolescentina, ambele facute la sfarsitul anilor 70 (la vreo 2 ani diferenta intre ele), dar totusi atat de diferite intre ele. Pentru cei mai dusi cu capul; pardon, am vrut sa spun pentru cei mai puritani dintre noi, ar trebui sa incep cu un disclaimer: o sa vi se para ca sunt filme facute de pedofili pentru pedofili. Daca reusiti totusi sa va scoateti din cap prejudecatile impuse de societate si scoala, veti vedea ca sunt doua filme care nu au de-a face cu pedofilia si merita vazute. Acestea fiind stabilite si avand capul golit de prejudecati, sa purcedem la analiza a ce vedem noi acolo.…
-
La Historia Oficial si Missing
A trecut un an si vreo 3 luni de cand vreau sa scriu despre aceste doua filme si nu mai apuc. Am si uitat toate nuantele de care vroiam sa scriu si care dau calitatea acestor filme, dar voi incerca totusi sa creionez cate ceva din ce m-a facut sa le pun in cinemateca mea. Intamplarea face ca le-am vazut unul dupa celalalt, chiar in ordinea din titlu, si ce bine ca a fost asa. Ambele vorbesc despre regimurile opresive din America de Sud si despre persoane disparute in mod misterios; ambele au fost facute la inceputul anilor 80 si vorbesc despre intamplari din anii 70; ambele au culori frumoase…
-
V for Vendetta
Probabil ca ce-i care as vrea eu sa-mi citeasca micile comentarii cinematografice si care au vazut deja filmul se oripileaza ca am inclus asa ceva in cinemateca mea. Asta pentru ca nu l-au cuplat inca cu We Are Legion, adica cu realitatea. Am omis intentionat sa-l mentionez si pe acesta in titlu, pentru ca nu voi face o critica a lui aici. Intr-adevar, V for Vendetta e un film de gen si inca unul destul de slab. Te tine cu ochii in ecran daca vrei sa fii tinut cu ochii in ecran, gasesti incercari de filosofari de doi lei daca-ti place sa te masturbezi cu filosofari de doi lei sau,…
-
L’As des As si Let It Ride
Ambele le-am inclus aici din motive absolut personale. Ambele sunt filme care nu ar merita sa fie mentionate in mod normal, dar care mie imi aduc aminte de copilarie. L’As des As l-am vazut la televizor copil fiind, intr-o seara de duminica, inaintea unei stresante zile de luni cu scoala, la acelasi vesnic TVR, pentru ca pe vremea aia doar atat era. In perioada aceea imi placeau comediile si mai ales cele care au si ceva actiune, hoti si politisti, soldati etc. Imi placeau filmele cu Norman, cu Belmondo, iar printre preferatele mele erau O lume nebuna, nebuna, nebuna, Petrecerea si seria cu jandarmii din Saint-Tropez. Le revedeam de multe…
-
Pozitia copilului si Dupa dealuri
In noua mea traditie de a cupla filmele impreuna, m-am gandit ca si Pozitia copilului si Dupa dealuri ar merge impreuna. In afara de motivul evident ca ambele sunt cele mai recente reprezentatii ilustre ale valului romanesc minimalist de care nu mai scapam, mai am si un alt motiv, pe care voi incerca sa-l expun in continuare. Pozitia copilului incepe destul de incet si contine destul de multe mici imperfectiuni, dar de la un moment incolo, reuseste sa emotioneze, astfel incat la finalul filmului poti sa spui ca ai vazut un film bun si intelegi si de ce a fost premiat. Ma rog, vorbeam la persoana a doua, dar daca…
-
Haevnen si Dead Man’s Shoes
Nu stiu de ce, de la o vreme imi vin filmele in cap numai in perechi. Filmele de fata, le-am cuplat impreuna pentru ca vorbesc despre acelasi lucru: abuz si iertare/razbunare si ceea ce le leaga: violenta. Aici se opresc punctele comune, pentru ca in rest filmele sunt cat se poate de diferite. Asta se observa de altfel si de la prima vedere: daca la Haevnen avem de-a face cu un film de aproape 2 ore si cu un generic de final ca de Hollywood de aproximativ 5 minute, domnul cu Dead Man’s Shoes nu a reusit sa umple nici macar o ora si jumatate. Dar astea evident sunt niste…