• Sentimentalisme

    Educatia si disciplina pe plaiurile mioritice

    Sunt un mare admirator al natiunii engleze, din nenumarate motive. Unul din ele este fi faptul ca, spre deosebire de noi, reusesc sa fie o adevarata natiune. Dar ce inseamna la urma urmei a fi o adevarata natiune? Pe langa multe alte lucruri, inseamna si un anumit grad de organizare, care aduce beneficii specifice membrilor natiunii. Aceasta organizare nu are nici o legatura cu statul, dar nici neaparat cu etnia si din acest motiv exista termenul de „natiune” pe langa „stat”, „tara”, „natie”, „etnie”. Natiunea engleza a reusit sa fie prospera de-a lungul timpului, de data asta si prin intermediul statului sau, si inainte de a fi un imperiu, dar…

  • Drama,  Studii de caz cinematografice

    Salò o le 120 giornate di Sodoma

    Citisem cate ceva despre filmul asta inainte de a-l vedea si de aceea aveam asteptari mari de la el, mai ales ca era pe un subiect care promitea. Mare a fost dezamagirea. Filmul poate fi caracterizat printr-un singur cuvant: enumeratie. O enumeratie de lucruri scarboase si crude, care presupun ca s-ar vrea o enumeratie de perversiuni sexuale sau mai larg, acte carnale. Din pacate nu pot fi ridicate la acest rang. De ce? Pentru ca filmul este golit de orice sentiment, de orice naratiune. Nu stim de unde vin personajele, nu stim unde se duc. Pentru a ajunge la aceste lucruri care totusi nu mi se par banale, mi s-ar…

  • Aditional

    Al doilea copil

    Exista diverse atitudini fata de al doilea copil: unii au o reticenta in a o lua de la capat cu tot ceea ce presupune un nou bebelus, altii se asteapta sa fie mult mai usor pentru ca deja stiu ce e de facut si ce urmeaza. Ceea ce se poate spune cu siguranta este ca al doilea copil nu e ca primul. Extrapoland, nici un copil nu e la fel ca celalalt si veti ramane surprinsi cat de diferita poate fi evolutia unor frati si cat de diferita poate fi atitudinea parintilor fata de acestia. In momentul in care „se afla” ca veti avea un al doilea copil probabil veti…

  • Artistic,  Filmele lu' tata

    Balul pompierilor

    Pe numele sau adevarat: Horí, má panenko.Este facut de marele Milos Forman, listat de Cristian Mungiu ca fiind filmul sau preferat (daca nu ma insel), iar multa lume marturiseste ca a murit de ras la acest film. Dupa prima jumatate de ora imi venea sa ma arunc pe geam de plictiseala si de rusinea glumitelor nereusite. Totusi nu am facut-o si dupa ce s-a terminat prima ora eram tot acolo; adica in aceeasi plictiseala. Cu toate astea am persistat si ma bucur ca am facut-o. Eu nu stiu cine poate sa rada la filmul asta si nu stiu nici de ce e listat ca comedie. E mai degraba ca o…

  • Filmele lu' tata,  Politist,  Romanesc

    O lacrima de fata

    Un film romanesc din 1980. L-am inclus pe lista pentru ca este un film politist altfel. Actiunea se petrece intr-un sat, organele de cercetare sunt reprezentate de militia din acea perioada, toata ancheta este inregistrata de niste reporteri. Filmul este departe de a fi vreo capodopera: nu are mare lucru care sa straluceasca si in plus are mici exagerari pe toate planurile (altfel nu ar mai fi film romanesc, nu?). Ca un mic exemplu de exagerare: la un moment dat personajul cameraman se invarte cu camera in toate partile, incat daca ne-am fi uitat la ce a filmat ameteam dupa prima secunda; bineinteles ca apoi ni se arata prin ochii…

  • Aproape film de-al lu' tata,  Artistic

    An Education

    Un film care ar fi putut fi foarte bun, dar totusi „it’s not quite there”. Dupa prima bucata de film ma gandeam ca-l voi include probabil pe lista principala, dar punctul culminant si deznodamantul au fost cele care m-au convins definitiv sa nu. La inceput filmul are toate ingredientele ca sa fie placut: o mica poveste romantioasa, stil, sarm si pe deasupra se petrece in Londra anilor 60 si ne si arata asta, ceea ce pentru mine este un mare bonus. Sunt un mare fan al stilurilor londoneze „regency” si victorian, care apar pe alocuri in film in interpretarea anilor 60, intr-o atmosfera de mic lux, ceea ce le pune…

  • Actiune,  Filmele lu' tata,  Istoric

    Mesrine 2008

    Sunt de fapt doua filme: L’ennemi public n°1 si L’instinct de mort. Iar le-am gresit ordinea. Puteau mai bine sa se cheme „partea 1” si „partea 2” ca sa stim si noi in ce ordine sa le vedem fara sa ne mai chinuim. Practic, vorbim de un singur film, dar pentru ca se lungea prea mult (ar fi avut peste 4 ore) si pentru ce vroiau sa-l bage in cinematografe, nu sa-l faca serial de televiziune, s-au gandit sa-l imparta in doua parti. Astea sunt speculatiile mele, dar mi se pare destul de evident. Filmul (ma refer la ambele parti) nu este chiar o capodopera si din acest motiv era…

  • Aditional

    Primele zile de gradinita (sau cresa)

    Nu am vazut copil pentru care primele zile la gradinita (sau cresa) sa nu fie o problema. Oricat ar fi de sociabil, oricat ar fi de invatat cu alti copii si adulti, intotdeauna mersul la gradinita e o mare schimbare in viata copilului. Si orice mare schimbare este perceputa cu atat mai tragic cu cat varsta este mai frageda. Asta nu inseamna ca trebuie sa mai asteptam un pic pana sa-l dam la gradinita, ci ca trebuie sa tratam problema cu mare atentie. Daca nu tratam problema cu atentia cuvenita riscam ca primele zile sa se transforme in primele saptamani, luni sau chiar ani. Majoritatea copiilor in primele zile plang…

  • Aditional

    Educatia – inceputul

    Din pacate in zilele noastre cei mai multi parinti nici macar nu isi mai pun problema educatiei sau confunda educatia cu invatamantul si au impresia ca educatia trebuie facuta de scoala. Daca totusi va puneti problema educatiei, probabil primele intrebari ar fi: cand sa incepem? si cum? Educatia trebuie inceputa atunci cand copilul este pregatit sa o accepte, adica suficient de evoluat mental incat sa poata sa intelege relatii simple de cauzalitate si repetitivitatea lor: actiune – reactiune/pedeapsa. Noi, ca parinti, putem incepe cam de pe la varsta de 6 luni sa incercam sa incepem educatia copilului. Modul in care copilul raspunde variaza enorm de la un copilul la altul,…

  • Aditional

    Alegerea gradinitei

    Mai devreme sau mai tarziu, orice copil trebuie sa intre in minunatul malaxor al invatamantului. Si totul incepe de obicei cu cresa sau gradinita. Pe vremuri exista aceasta dihotomie clara, dar in zilele noastre tot mai multe gradinite ofera si asa-numitele grupe „baby”, care de fapt sunt pentru copii de cresa. Unele gradinite ajung chiar si la 2 grupe baby separate pe varste, dar altele inca nu au introdus nicio grupa baby. Varsta de la care copiii incep sa mearga la gradinita (sau la cresa) variaza foarte mult: incepe de pe undeva de pe la 1 an si merge mult in sus. De obicei decizia se ia in functie de…